Un studiu realizat la Universitatea Harvard (SUA) indică faptul că visatul cu ochii deschiși, sau pierderea în gânduri, pare să fie mai mult o virtute decât un viciu, pe măsură ce neurologii și psihologii explorează fenomenul. Care este scopul vital al visatului cu ochii deschiși?
Care este scopul vital al visatului cu ochii deschiși? Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit dovezi preliminare că atunci când șoarecii „visează cu ochii deschiși” sau reflectă liniștiți asupra a ceea ce au văzut mai devreme în ziua respectivă, creierii lor se reconectează într-un mod util pentru memorie și învățare.
Această ipoteză trebuie testată în experimente ulterioare, dar se pare că atunci când șoarecii privesc un model de „tablă de șah”, îl pot vizualiza în mintea lor și după ce acesta a fost înlăturat din vedere.
Efectul de „visare cu ochii deschiși”, în care cortexul vizual lucrează pentru a vizualiza o imagine care nu mai este prezentă, apare doar atunci când șoarecele nu este stimulat, fiind într-o stare calmă și relaxată, cu pupile mici.
Cercetătorii de la Harvard cred că această stare ne-stimulată și visătoare ar putea avea un efect similar cu somnul, consolidând amintirile și îmbunătățind procesul de învățare.
„Doream să știm cum are loc acest proces de visare cu ochii deschiși la nivel neurobiologic și dacă aceste momente de reflecție liniștită pot fi importante pentru învățare și memorie”, explică neurobiologul Nghia Nguyen, de la Universitatea Harvard.
Studiul a inclus 13 șoareci, cărora li s-au arătat două imagini diferite în alb și negru de 64 de ori pe parcursul zilei, câte două secunde fiecare, într-un mediu lipsit de stimuli. Pe parcursul mai multor zile, experimentele au fost repetate, iar echipa de la Harvard a monitorizat activitatea electrică a 7.000 de neuroni din creierul a opt șoareci, inclusiv celulele nervoase din cortexul vizual și din hipocamp, o regiune strâns asociată cu consolidarea memoriei.
Fiecare dintre cele două imagini a declanșat în cele din urmă un model diferit de activitate neurală în cortexul vizual lateral al șoarecilor, scrie Science Alert. Această parte a creierului este asociată cu recunoașterea obiectelor și cu discernerea caracteristicilor formelor.
Rezultatele sugerează că creierul șoarecelui codifică fiecare imagine cu un model diferit de activitate neurală. Dar ceea ce este cu adevărat interesant este că, după ce aceste imagini sunt înlocuite de un ecran de computer gol, cortexul vizual al șoarecelui uneori se „reactivează”, excitând un model similar de neuroni cu cel asociat imaginii eliminate.
Această reactivare scurtă în cortexul vizual a fost adesea însoțită de unde ascuțite în hipocamp, un semn că creierul codifica eficient informații vizuale în ciuda absenței unui stimul. În timp, activitatea cerebrală la vederea unei imagini a început să semene cu activitatea cerebrală în timpul visării cu ochii deschiși despre acea imagine.
Acest lucru indică faptul că visarea cu ochii deschiși consolidează unele conexiuni neuronale și le slăbește pe altele, creând un răspuns mai eficient la stimuli în ansamblu. „Când vezi de multe ori două imagini diferite, devine important să faci distincție între ele.Descoperirile noastre sugerează că visarea cu ochii deschiși poate ghida acest proces îndreptând modelele neuronale asociate cu cele două imagini departe unul de celălalt”, explică Nguyen.
Rezultatele sugerează că atunci când creierul nu este stimulat, acesta poate aluneca într-o lume imaginară, unde imaginile mentale pot reorganiza activ răspunsurile viitoare ale creierului la stimuli.
Nu se știe dacă acest lucru se aplică sau nu și creierilor umani, însă studiile anterioare au arătat că atunci când oamenilor li se cere să-și amintească o imagine, crește activitatea cerebrală în cortexul vizual și în hipocamp.
Alte studii au descoperit că oamenii care visează cu ochii deschiși mai mult sunt mai buni la amintirea unor evenimente într-un mediu distractiv.
„Suntem destul de siguri că dacă nu îți oferi niciodată timp de relaxare în timpul stării de veghe, nu vei avea atâtea astfel de evenimente de visare cu ochii deschiși, care pot fi importante pentru plasticitatea creierului”, argumentează neurobiologul Mark Andermann, de la Harvard.
Cu toate acestea, așa cum se întâmplă în multe aspecte ale sănătății umane, prea mult dintr-un lucru bun poate avea consecințe negative. Unii oameni de știință cred că visarea îndelungată cu ochii deschiși sau visarea cu ochii deschiși la lucruri nepotrivite poate avea impacte negative asupra cogniției umane, cum ar fi atenția și memoria pe termen scurt.
Pentru o activitate care poate să ne consume până la jumătate din orele de veghe, este uimitor că nu știm mai multe despre mințile noastre rătăcitoare.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Un studiu descoperă un dezavantaj surprinzător al exercițiilor fizice
Dispozitivul care poate menține creierul viu fără corp
Creierul copiilor este modelat de timpul petrecut pe dispozitive digitale, arată studiile
Un studiu arată că magicienii sunt mai puțin predispuși la tulburări mintale